Terra

Forţă, câmp solid al universului,

ce ne ţii la sânul tău,

dă-ne din conştiinţa sinelui,

căci noi suntem legaţi în rău.

Şi izbucneşte din râncedul abisului

atunci când binele nu-i în balanţă,

sfărâmă tot ce este-al vidului

şi aruncă falsul la distanţă.

Iar la sfârşitul tău se vor uita în urmă

ani-lumină, generaţii-n şir,

tu, acvariu de argilă,

ce nu ar cere-n veci vreun bir.

Aqua

Joaca focului

tu o poţi calma,

iar fervoarea maniacă-a omului,

o netezeşti cu graţia ta.

Ne-absorbi în tine

şi ne laşi să te gustăm,

tu, esenţă a eternului,

ce noi în trupuri o purtăm.

Val mareic sau doar

simplu suflet stătător,

tu musteşti de viaţă,

grandios leviathan rătăcitor.

Ignis

Eşti fiară fără un dresor,

absorbi în tine viaţă,

amor, suflet distrugător,

oglindă încoronată-n ceaţă.

Iar luxul ce îl defineşti

e unic în grandoare,

esenţa dragostei tu eşti,

tu cruţi şi arzi popoare..

Un soare-al inimii deţii,

atunci când iarna e în noi

şi furie în toţi devii,

când oamenii sunt goi.

Aria

Entitate purtătoare de sunete,

tu, iluzionist cu mască,

ce zgudui şi răsufli urlete,

adu-ne iar corăbiile acasă.

Cu ce putere ne dobori de pe picioare

şi ne laşi să te-adorăm

în chip şi formă protectoare,

tu, vânt, felină a brizelor.

Nici lutul nu ar prinde simetrie,

iar văpăile n-ar lumina,

căci tu creezi sau eşti urgie,

eşti demonul, esenţa mea.