hrana sa: cerneală albastră roială;
Ea e fiinţa supremă banală.
Lumea e inferioară.
Lumea ei interioară:
pluteşte când scrie versuri pe cupola boreală
corpul ei e animat de cadre din trecut,
un chip cumva trucat
trăieşte cu Viitor.
palidă în nopţi de iarnă, când o cheamă,
doarme zilele pe al său nor.
Ea e numărul impar, şapte.
scorpioni visează; ei îi cântă şoapte.
din zorile nopţii, rămâne trează,
citeşte, citeşte, iubeşte, iubea şi viseză.
No comments:
Post a Comment