decembrie

Zăpada este mai rece în această seară,
iar în inima ta pulsează un gol.

Peste mine a căzut prima zăpadă,
iar la tine m-am întors.

Am găsit oraşul îngheţat în noapte,
iar noi scriem o carte doar cu
un sărut, îmbrăţisări şi şoapte.

copilul

Privesc printr-o fereastră murdară
Un copil ce construieşte din ceară
O lume anostă şi plină de praf.

Pierdut între şiruri de perle crăpate
Sunt visele lui şi clipele sparte.

Dormind pe sub pietre, trăind printre lacrimi
Vâslind într-o barcă uscată din paie
Pe acelaşi ecou trist, prost acordat
Lupta a fost pierdută, iar războiul câştigat.

Copilul nu a avut de ales.
Nu erau nori, el nu a înţeles
Viaţa acum doarme, totul e şters 
Dumnezeu există şi este pervers.

soarta

Atunci când soarta ne scrie destinul
Şi ne întâlnim din oră-n oră
Eu uit de vid şi zâmbesc
Gândesc la ce-i adevărat - la viaţă.

Atunci când soarta ne scrie destinul
Plăpând şi singur am trăit o viaţă
M-am născut din iad şi ceaţă,
În plămâni am aer,

Iar azi
Am ieşit la suprafaţă.

ironie

Ascultă cum urlă iar proştii
Se aruncă în neant ca monştrii
Se cred eroi în vise prăfuite
Şi progeniturile unei societăţi scârbite.

Prea mult aşteaptă să călcăm pe-o mină
Un gram de adevăr sub clar de lună plină.

Iar clasicul a spus: Să fie lumină!
Apoi, apa şi omul au urmat.
E ironic? Nu adevărat.

joi

Câteva încălzitoare,
Zahăr tos şi felinare.
Scaune ude, pahare golite,
Două fete zgribulite.

Ploaia rece curge peste noi
Iar eu te-ntreb: ce zi e azi?
E joi!

Libertate sau doar fugă de rutină?
Am rămas în ploaie
Şi doar ploaia e de vină.

10:00 am

Primul dintre noi a plecat
Dintr-o cameră lichidă;
Rămas-bun şi-a luat.
La capul patului ea stă şi tace
Prea multe de spus şi
O nelinişte ce nu-i dă pace.
A ştiut de dimineaţă
Cum din el dispare-o viaţă
Încă una şi o răsuflare moartă.
Ea tot stă lângă acel pat
Şi aşteaptă.
O privire pe fereastră:
Afară-i lumea îngheţată
Aici pluteşte vântul cald
Al vieţii de apoi, iar noi
Tot aşteptăm
Ne întoarcem,
Iar pe chipul său de ceară
Moartea-i desenează-o mască.

Tăcere.

Cuvinte ce-mi aleargă prin minte
Gândesc mai mult decât de obicei
Prea multe de zis,
Mă simt ca într-un vis
Amar şi şocul ce mă prinde
Este ca o lovitură surdă în stomac.

Tăcere.

Murim din naştere.
Ne naştem din durere.

cea mai lungă zi

Cea mai lungă zi a început la opt.
Ne-am dichisit şi parfumat
Ne-a dus la fete în pod şi-am stat.

Ce mai seară, ce mai tură!
Într-o altă dimensiune unde nu am nici un nume
Unde tu nu te abţi de la mine
Unde eu fac numai bine.
Bine!

Să plecăm şi de aici
Şi să ajungem la pitici.
Lângă paznicii grădinii
Unde noi ardem vecinii.

Terminăm cu panica, alungăm acea tristeţe
Tu ajungi la mine-n braţe
Eu rămân în aer să plutesc
Înghiţinâd încă o pastilă, eu gândesc şi te iubesc.

Încă o întâlnire.

Am plecat. Sărut.
Şi noapte bună.

ore

Îmi trăiesc viaţa în ieri, azi şi mâine
Şi măsor timpul în intervale de 3 minute.

e încă toamnă

Aştept de câteva minute
Pe un scaun, lemn uscat
Să apară o lumină
Ea să-mi spună: uite!
Am ajuns din nou la tine.

Şi bine te-am găsit iubire!
Dacă ar veni odată iarna
Gerul s-ar topi în aer
Am iubit şi te iubesc
Oare sunt un fraier?

Greierele urlă surd prin iarbă
Eu tind să uit de iarnă
Doamne Dumnezeule! E încă toamnă..

x

Să zic că a fost eXtraordinar?
Dar dacă aş altera reAlitatea?
Ar mai fi ceva real? Nu.
Aş putea să schimb Acţiunea
Şi din ea pe tine să te eXclud.

Dar nu am facut-o.
Nu, nu am vrut.

nisip

Găsită într-un colţ din mintea Monicăi.

Am obosit să tot alerg pe plajă
Din cioburi de nisip o lume-ntreagă am creat
Şi-aş fi rămas acolo prinsă-n vrajă
Dar tu, zâmbet viclean m-ai capturat...

Cu arma încărcată ameninţându-mi tâmplele
Ce plâng de nerăbdare
Arzându-mi pielea înăsprită de ger, de ploi şi vânt,
Zdrobindu-mi răsuflarea tremurată cu a ta
Nemiloasă viaţă ascunsă în visare.

Înnoadă-mi venele şi mai degrabă
Aruncă-mă în mare.

noaptea de după

Aşa se numeşte noaptea de după:
Ţigări, alcool şi câteva fumuri pe fugă.
Totul în grabă, totul pe fugă.
Un duş rece spălat cu o cafea caldă
Amară e şi dimineaţa asta.
Ea citeşte presa, eu deschid fereastra.
Eu îmi torn cafeaua, ea intoarce foaia
Gata! de mâine stop distracţie!
Cum?! nici măcar o felaţie?
Deci, legal, pic iarăşi in dizgraţie.
Noaptea de după: fară satisfacţie.

pauză

Este în regulă. Nu tu, eu am greşit.
Să moară poetul in lanţuri,
Să mor şi eu cu el aş vrea.
Pauză de voi lua
De tine aş scăpa.
Pe mine m-ai lovi
Mâinile tale la gâtul meu: aşa voi muri.
Pauză. Îmi plăceai, să ştii..

miss

Miss credea că a găsit o aripă
Când ea nu avea nici aer pentru zbor.
Miss era prea grasă ca să vadă
Că eram şi eu aici.

orbire

Ochii tăi ascund un suflet frânt
Iar eu caut cum să fiu mai bun.
Scuipi cu lacrimi, diamante sparte,
Iar eu tac şi caut răsuflări deşarte.
Poate am greşit, dar poate
Nu eu te-am cules din vid
Când tu în el te-ai adâncit,
Cu multă grabă, cu al tău corp frigid.
Dar e greşit de dragoste să fiu orbit?
Nu. Eu ochii pe o jumătate i-am ţinut deschişi.
Cu cealaltă, eu în tine m-am inchis.

departe

Departe de vise şi de negre iluzii
Crede, căutând privirea ce îl va lumina.
Ajungând iar într-un punct fix,
Departe de abis şi de înca un vis.

fin

Ajuns aici, deşi e prea devreme
Tu îmi spui pe nume, eu pronunţ simplu:
durere
Aşa mă iubeşti tu pe mine?
Eu aşa iubesc, dar nu e bine?
De ce n-ar fi, eu iar îţi zic.
Nu contează, ştiu, mă uiţi rapid.
Contează pentru..
Pentru tine nu, eu simt ceva.
Ştiu, mă mint şi râd ca..
Altceva, tu eşti a mea.
Nu vreau o regină.
Nu ai nici o vină.

Fin.

râs şi plâns

Durere lungă,
Durere seacă,
Curve proaste
Sau ca în reviste.
Balade dulci,
Sărutări furate-n noapte
Toate-s vise deocheate
Pentru mine sunt machiate.
Tu nu uiţi, eu mă sufoc
Mă alungi, eu mă înec.
Apă adâncă,
Tristeţe aridă,
Lovituri in stomac,
Arsuri in adânc
Taci şi asculta-mă cum plâng,
Râd.

suflet bolnav

Atunci când sunt mai aproape
Din lumina ei, eu cad în noapte
Oare merită o viaţă?
Nenăscut am fost oricum
Iar o soartă blestemată
Despre ea eu scriu acum.

Cu atâta scârbă-n jur privesc
Şi simt cum pieptul îmi tresare
Ei primesc o alinare, iar eu
Pumni îmi dau să ştiu că-s treaz.
Ea m-alungă, dar iubeşte
Un copil cu suflet de coşar
Primitiv, captiv într-un corp
Artificial, creat de El in silă.

Oare Dumnezeu nu are milă?
Nici de-al Său fiu n-a avut
Nici de mine care stau şi înjur
Creatorul joacă şah, iar eu sunt mahmur.
Despre ea eu scriu acum cuvinte
Eu trăiesc în vis, iar ea în mine.

Noapte bună, obositul spuse grav.
Somn uşor, suflet bolnav.

odă către soare

Helios, mărite Ra, şi tu Shamash
V-aţi aruncat pizma asupra-mi
Muritorii, i-aţi lăsat să fie arşi.

Sol şi Surya ne-au secat trupurile
Apollo, ne-ai luat râurile
Cu toţii se inchină acum la voi.

Nici în umbra ta, mărite Horus
Nu e loc pentru odihnă
Nici sub umbra tăcutului lotus.

Păcatele ne ating sufletul prea adânc
Eu rămân însa pe al meu lotus
Omenirea încetez să o mai deplâng.

nova

False legi în lumea cea modernă
Scuipate în plin de către mincinoşi
Misterul unei vieţi trăită printre proşti
Şi o nouă viziune: nova
Găseşte-ţi conceptul, crează-mi prototipul
Eu sunt doar o aşchie pierdută-n vorbe
Tu eşti marea cea de fier
Ei sunt cei ce ard în foc
Toţi conduşi de către un orb
Vocea inimii mele e un dulce recviem
Pesimistul îmi zâmbeşte cam ironic atunci
Când tu eşti optimista cu sufletul bionic.

prea obosit

Oboseală cronică, apatie organică.
Gândindu-mă la tine
Ameţeala mă atacă, nu mi-e bine.
Greşeli din care învăţăm
Nopţi pierdute printre fumuri,
Zile ce le pierd pe drumuri.
Fugi de lângă mine
Când viitorul îti surâde
Dacă ai memorie, mă vei ţine minte.
Pierdem ceea ce iubim,
Iar în schimb primim durere
Forţele ne sunt prea slabe,

Nici măcar nu mai murim.

cântecul ei

Ce te face să zâmbeşti?
Atunci când te-ai lovit de zid.
Cine ştie cine eşti?

Oare te ascunzi de mine?
Vrei totul când deja mă ai.
Cine te-ar mai amuza ca mine?

De ce glumim şi nu ne supărăm?
Poate nu iubim încă destul.
Fară tine, cum a-şi fi fără?

Nu noi oare ne-am găsit?
Carnavalul a-nceput, haide şi tu!
Dar să nu spui că ne-am grăbit.

Îmi vei spune să îmi cer iertare?
Atunci când te iubeam intens?
Şi îmi vei arunca vorbe amare?
Atunci când nu aveam nimic de ales?

Aştepţi infinitul când eu sunt plin de el?
Înţelege că şi inima mea are limite.
Oare a-i să mă-nţelegi, oare în ce fel?

vise

Am ajuns să le-nţeleg misiunea.

Când credeam că sunt doar farse,
Iluzii monotone, toate cu acelaşi vag final.
Când speranţa ţi-e prea arsă
Citeşte-le şi scapă de gustul tău amar.
Gust al neputinţei, al fricii şi-al durerii.

O durere prinsă-n suflet
Ce te lasă dezgolit
După fiecare noapte,
Te trezeşti mai amorţit.

Ca un ger de nepătruns
Toate sunt semne în visele mele.
Pentru fiecare un sunet ascuns,
O muzică mută,
O ultimă notă
Şi-apoi te trezeşti.

spirala

În mintea sa nu era loc pentru alt gând.
Era ca o dantelă din mii de ace
Se simţea foarte aspru, adormea mereu plângând
Şi se gândea la acea ultimă soluţie.

Să scapi dintr-un coşmar e uşor de te-ai trezii,
Dar el nu doarme, ci trăia cu el în minte
Ca un robot, mort printre cei vii,
Aşteptând un răspuns şi mai multe cuvinte.

Îl urmărea mereu, el o vedea peste tot
Urmărit de stigmata abisului, lovit de ea
Spirala era înautru şi îl dorea.

Aruncând încă o privire în spate,
Frica îl duce tot mai departe.

erou

Cum ar fi dacă ar zbura?
El din cer la tine-n pat
Ar ateriza uşor, ca un înger,
Ca un Don Juan cutezător.
Ai ţipa de frică?
Ai sări în ale sale braţe?

Dacă din apă el ar face vin
Şi din sângele tău nu ar mai curge atât venin,
Poate iarăşi te-ai gândi la mine.
Eu te caut, el te-a furat
Ambii a-ţi fugit de mine
Aţi plecat,
Am rămas abandonat, uitat, pe mine şi pe voi înfuriat.
El e acum erou, eu strâng şi mai tare
Acel garou pe un braţ amorţit.

Nu mai am nici somn.
Scriu, deşi nu-s odihit
Mă opresc, arunc pana în gol.
Acum m-am ofilit.

noapte bună

Te voi părăsi în seara asta
Nu uita, deschide-mi fereastra
Şi aşteaptă doar să-ţi spun,
Noapte bună, rămas bun!

Părăsesc şi eu internetul,
Cum mă părăseşte pe mine, poetul.
O să îl aştept să-mi spună,
Somn uşor şi noapte bună.

Am uitat o rimă pe drum,
Noapte bună-ţi spun acum.

Bine că ţi-ai amintit,
Somn uşor eu ţi-am şoptit!

limericks

There's a man called Mickey Rourke
Played the wrestler and a crook.
He is old and frickin' fat,
Still no one gives a crap.
He's ye olde, good Mickey Rourke.

-----------------------------------------------------------------------------------------

There's a lady called Gaga
AKA, the fame monsta'.
She keeps wearing freaky clothes
Only suitable for whores.
She's the pretty, ugly Gaga.

-----------------------------------------------------------------------------------------

There's a tiny boy called Justin Bieber
Has a name that rhymes with beaver.
He's a little star,
That shines brighter than a car.
There he goes, Little Boy Bieber.

zile

Aruncă-ţi fricile pe mâine
Şi lasă-mi înca un mesaj de bun-rămas.
Probează-mi fiecare îmbrăţişare aşa cum ai făcut-o ieri
Şi trage-mi înca un glonţ în piept.
Fugi cât mai departe
Să nu te văd, vreau doar să te găsesc
Te voi afla doar într-o altă viaţă.
Ascultă vântul cum plânge singur-singurel
La fel cum o făceam şi eu alatăieri.

acorduri reci

Încearcă să te uiţi înapoi fără să te împiedici
ajută-te de memoria-ţi prea scurtă
poate ajungi chiar şi la predici
eu am fost prea vag, iar el îti este foarte drag.

Pune-ţi o dorinţă, a ta s-a împlinit
nu eram eu cel ce doar spera?
tu eşti cea care a primit.

Aruncă înca o privire înspre mine, rupe-mă din vorbe
îndoaie-mi orice sperantă şi, te rog, lasă-mă fără de viaţă.
ajunge, eu am terminat, totul e mult, mult prea-ntunecat.

Trecutul este el, l-am adus în viaţa ta
fericită tu eşti oare?
ai dorit dragoste, el să fie iubit
eu unul sunt mult, mult prea mic.

Vibrantă întâlnire cu destinul tu mi-ai dat
m-ai răpus din prima, eu te-am ascultat
erai grăbită, poate de lume şi de amor orbită
deşi aştept, acum totul eu regret.

Ai uitat? Eram noi doi
doar cât să fim fericiţi.
abandon? Nici nu te-am avut
dar de ce am rămas oare tot eu cu sufletul rupt?

Acorduri reci îmi curg acum în braţe
chiar şi o chitară poate plânge
alung acea singurătate, facem pace
îti urez o noapte bună..

amintiri uscate

Sună clar acelaşi vechi ecou, rece
nimic nu mai e nou
pentru aşteptata realitate.

Idolii din ceaţă,
amintiri uscate din trecut, vor pieri
eu voi privi viitorul fix în faţă.

Încă o privire in urmă..
cerul e nestins, tu ai plecat.
e doar o glumă mult prea bună

Sângele tău nobil, plin de dulcele venin
ascultă, e al nostru recviem
mai aştepţi încă să vin?

Ecoul crapă şi al meu timpan
tu râzi în faţa mea cu pizmă,
ce cântec diafan..

Am o mască, revolta vine din senin
totul fierbe, sângele mi-e viu
paharul s-a umplut, e plin.

Infernul e chiar la intrarea-n Rai.
254238883686324
astă seară pleci sau stai.

masca

Aud în urechi acelaşi ecou, gol si rece
dar nu-i real, e doar o sete
pentru realitatea pe care o aştept
dacă va veni la mine, idol îmi va deveni
amintirile uscate din trecut vor pieri
şi eu nu voi mai fi mort.

Arunc încă o privire in urmă?
sunt doar plictisit de aceiaşi lună
cerul e poluat de atâţia morţi, tu nu mai zbori
minciuni curate, sânge stricat,
toate arse de al meu trecut ratat.

Îmi revine iar ecoul in timpan.
spart.
ce sunet diafan.

Dar ce se aude? masca se revoltă din senin
îi ajunge, sau să mai aştepte înca puţin?
aşa era şi la-nceput, când înca îi păsa
dar acum? s-a dus şi masca..

Masca se resimte,
încearcă să lege câteva cuvinte
în infern se intoarce iar.
şi masca se crapă în 6 piese
pentru fiecare o lacrimă inima lui va ţese.