Ploua cu zâmbete,
ploua cu 10 sori,
în ziua 'ceea
în care tu mi-ai
spus: suntem condori!
aşa că lasă-mă să zbor,
căci eşti plin de stânci
şi aripile îmi omori.
eu sunt un zmeu - am plâns,
iar ea vrea îmbrățişări,
îmbrățişată ea vrea să fie
de aer, de amor şi feerie.
sunt invalid,
căci am atrofiat
şi ultima fărâmă
de amor
din tine
am furat,
iar penele în cioburi
eu ţi-am transformat.
captivi ca două păsări
noi am fost,
în pădurea îndrăgostiţilor
am fugit,
dar fără rost.
Iartă-mă...
*R*
În speranţa că vei găsi aici un camarad într-ale poeziei şi simţului estetic, aş dori să-ţi îndrept privirea către un alt blog. Eşti mai mult decât învitat să-ţi arăţi aprecierea, sau, de ce nu, să laşi o critică constructivă. Check it out! :-)
ReplyDeleteLink: http://catalinacadinoiu.ro/