demon

Te ador, iubesc încep a crede,
te aştept de două vieţi,
te găsesc în simplă formă,
te ascult, iar tu mă-nveţi.


O, esenţa ta este prea pură
pentru demonul murdar din mine,
tristul căpcăun ce suflet n-are.


O, sunt doar o arătare,
ce-şi hrăneşte rănile din sângele de muză
şi ce de ale oamenilor slăbiciuni s-amuză.


Fie-ţi milă doar o clipă
de întunecatul copilaş,
ce prea mult el a trăit în criptă,
criptă a strigoilor jegoşi şi arşi.


El nu doreşte decât dragoste,
prea puţină el poate da,
dragoste, cântec divin,
să-i oprească durerea.