strigoii universului

Deseori prind forme-n noapte,
pete amorfe de culoare,
încâlcite de venin.
şi le văd din întâmplare,
cum par stele căzătoare.


Iar strigoii universului strigă!
îi aud şi plâng de frică.
ei, cu chipuri de cleştar,
au doar gânduri de gropar.